RSS

Textul epic – abordare din perspectiva gândirii critice

27 Mai

TEXTUL EPIC

–         abordare prin metoda predării-învăţării reciproce –

–         schiţa demers didactic –

 

CLASA: a II a

OBIECTUL: Limba română

SUBIECTUL: ,, Boierul şi Păcală”( poveste populară românească)

TIPUL LECŢIEI: de însuşire de noi cunoştinţe şi deprinderi de învăţare

OBIECTIV FUNDAMENTAL: dezvoltarea capacităţii de explorare a unui text

                       literar prin stimularea motivaţiei învăţării, iniţiativei proprii şi

                       a cooperării între elevi

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

O1: să exerseze, prin cooperare, tehnicile muncii cu cartea;

O2: să desprindă informaţiile esenţiale dintr-un text literar, prin formularea ideilor principale;

O3: să formuleze întrebări pe baza conţinutului textului, prin care să atragă atenţia colegilor asupra informaţiilor, mesajului şi învăţăturilor transmise;

O4: să descopere, prin explorare, noţiunile noi, informaţiile, termenii, expresiile care pot pune probleme de înţelegere şi să le clarifice, folosind explicaţii şi exemple;

O5: să îşi imagineze cursul evenimentelor pe baza conţinutului textului, al înlănţuirii momentelor acţiunii, anticipând finalul posibil, precum şi extinderea acţiunii şi deznodământului în afara conţinutului textului;

O6: să manifeste deschidere în a accepta să înveţe de la colegi, precum şi iniţiativa de a-i învăţa, la rândul său, pe aceştia creând o atmosferă de altruism activ, încredere reciprocă şi spirit de echipă.

RESURSE:

a)    metode: lectura-model, lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, povestirea, analiza, sinteza;

b)    forme de organizare: frontal, independent, pe grupe;

   

SCENARIUL LECŢIEI

–         prezentarea metodei –

 

Anunţarea temei şi a obiectivelor:

* Li se va comunica elevilor că vor participa la o lecţie deosebită în care vor fi deopotrivă şi elevi şi învăţători, că vor descoperi, prin eforturile proprii, tainele unui text literar, în care este vorba despre un cunoscut personaj popular, celebru prin isteţimea lui.

Dirijarea învăţării:

1. Elevii vor fi împărţiţi pe patru grupe, relativ identice ca nivel intelectual, dorinţă de  afirmare, relaţii de acceptare reciprocă, fiecare grupă trebuind să-şi aleagă un lider agreat    de grup, cu putere de convingere şi capacitate de mobilizare a celorlalţi;

2. Li se explică modul de lucru al metodei de predare-învăţare reciprocă şi se

stabileşte de comun acord cu elevii care vor fi sarcinile fiecărei grupe, precum şi numele : ,,Rezumatorii”, ,,Întrebătorii”, Clarificatorii”, ,,Prezicătorii”.

 

DESCRIEREA METODEI:

         *STRATEGII DE ÎNVĂŢARE:

         Metoda predarea/învăţarea reciprocă beneficiază de patru strategii de învăţare şi se poate aplica atât in jocurile libere, cât si în activitatea frontală, dar cea mai eficientă utilizare a ei este atunci când se urmăreşte perseverent însuşirea unui comportament conştient de învăţare implicată a elevului, folosind cartea ca sursă de informare.

         Între cele patru strategii există o înlănţuire logică, ele fiind integrate într-o anumită etapă a unei activităţi de povestire, lectură după imagini, poezie, descriere.

Utilizarea ei în scopul învăţării elevilor de a descoperi singuri, prin căutării proprii, sau in grup, este însă forma superioară ca şi complexitate, dar şi ca finalitate şi efect asupra elevilor.

         * FORMA DE ORGANIZARE:

   1. Se împarte clasa în patru grupuri, de către maximum patru-cinci elevi;

   2. Se distribuie rolurile fiecărui grup: rezumatorii, întrebătorii, clarificatorii, prezicătorii.

       * EXPLICAREA ROLURILOR:

         1.Rezumatorii – rezumarea:

         Fiecare lider de grup sau copil din grup expune sinteza textului/fragmentului citit, sau a imaginii analizate, timp de cinci-şapte minute. Propoziţiile vor fi rezumate intr-o sinteză logică, exprimând rodul gândirii colective şi mesajul textului sau imaginii.

         2.Întrebătorii – punerea de întrebări:

       Analizează textul sau imaginea în grup, apoi fiecare copil propune o întrebare, gândită independent şi/sau folosindu-se de paleta de întrebări. Se pot formula cât mai multe întrebări, dar se va face apoi o selecţie a lor

         Copiii selectează problema din text sau imagine pe care doresc să o înţeleagă, sau intuiesc dificultatea ei pentru întreaga clasă, şi adresează întrebări pentru a se convinge cu toţii că alegerea a fost cea corectă.

         Întrebările vizează aspecte importante: personaje, timp, acşiune, loc de desfăşurare, mod de rezolvare, mod de acţiune.

      

3.Clarificatorii – clarificarea datelor:

       Identifică cuvintele şi expresiile literare din text, comportamentele, atitudinile care sunt neclare pentru ceilalţi, explică şi găsesc împreună răspunsul corect pentru a clarifica toate noutăţile.

         Clarificatorii pot accesibiliza intervenţia lor folosindu-se de diverse materiale didactice – un dicţionar explicativ este obligatoriu, dar pot solicita şi sprijinul învăţătorului dacă este cazul. Acesta îndrumă, sfătuieşte,orientează grupul spre esenţialul problemei.

         4.Prezicătorii – prezicerea/pronosticarea:

       Analizează în grup textul sau imaginea şi îşi imaginează ce se va întâmpla în continuare, exprimând cele mai neaşteptate idei, fapte, luând în consideraţie logica ideilor/conţinutului anterior.

         Grupul poate să îşi imagineze şi răsturnări de situaţie, pentru care trebuie să prevadă şi rezolvarea sau măcar să  poată să atragă celelalte grupuri în dispută.

 

3. Se expune o planşă pe care sunt scrise sarcinile şi cerinţele fiecărei echipe;

4. Se repetă de către fiecare echipă sarcinile şi rolul pe care îl vor avea în desfăşurarea lecţiei;

5. Pentru a evita interpretarea greşită, prin urmare şi învăţarea greşită, învăţătorul va citi model textul, după care se va face delimitarea textului în fragmente, dacă este nevoie chiar  cu ajutorul învăţătorului, fără însă a face alte referiri la conţinutul textului.

Fiecare grup va analiza textul şi va rezolva cerinţele grupului său. La început se lasă elevilor un interval mai mare de timp pentru a avea răgaz să se informeze asupra conţinutului, dar şi să se adapteze atmosferei de lucru ( cinci-zece minute).

 

APLICAREA PROPRIU-ZISĂ A METODEI

– activitatea elevilor –

FRAGMENTUL 1:

REZUMATORII: prezintă povestirea primului fragment: ,,Aflat la marginea unei păduri, Păcală a văzut venind înspre el o trăsură şi aluat repede în braţe un trunchi de copac. În trăsură se afla un boier, o cucoană şi vizitiul. Boierul l-a întrebat pe Păcală ce face, iar acesta i-a răspuns că ţine trunchiul ca să se odihnească. Apoi boierul i-a mai spus că el îl caută pe unul, numit Păcală, despre care a auzit că păcăleşte oamenii, iar el doreşte să îl păcălească şi pe el.”

ÎNTREBĂTORII: formulează întrebări, prin care să îndrepte atenţia către situaţiile – cheie ale textului:

– De ce a luat Păcală trunchiul în braţe, imediat ce a văzut trăsura?

– De ce voia boierul să fie păcălit?

– Ce a vrut să spună Păcală prin expresia ,,…am pus şi eu lemnul aista să se odihnească olecuţă…”?

CLARIFICATORII: explică termenii noi şi clarifică, din proprie iniţiativă, anumite situaţii care le-au pus şi lor gândirea la încercare, răspunzând şi la întrebările puse de ,,întrebători”:

*boier – persoană de demult, bogată, care avea în stăpânire mult pământ;

*vizitiu – persoană care conducea caii unei trăsuri;

*ista – acesta (formă populară);

– ,,Păcală a luat trunchiul în braţe deoarece ştia că în trăsură era un boier, pentru că numai boierii aveau trăsuri. El se pregătea astfel să-l păcălească.”

– ,,Boierul nu credea că Păcală îl poate păcăli şi pe el şi dorea foarte mult să dovedească acest lucru, de aceea îl căuta. De fapt boierul dorea el să-l păcălească pe Păcală.”

PREZICĂTORII: îşi imaginează cum de i-a venit lui Păcală ideea să-l păcălească pe boier luând trunchiul de copac în braţe: ,,asta a avut la îndemână în acel moment, neavând timp să pregătească altă păcăleală”;

– ,,Cum l-ar fi putut păcăli pe boier dacă nu ar fi avut la îndemână trunchiul de copac? Poate ar fi vorbit cu pălăria sau ar fi spus că mai încolo sunt nişte tâlhari care chiar îl aşteaptă pe un boier cu o cucoană…”.

 

FRAGMENTUL 2:

REZUMATORII: povestesc cel de-al doilea fragment: ,,Păcală recunoaşte că el este cel căutat, dar că nu-l poate păcăli pe boier pentru că a uitat păcălitorul acasă. Apoi îi propune boierului să-i împrumute trăsura ca să se ducă să aducă păcălitorul. Boierul se învoieşte, Păcală îi cere să îi ţină trunchiul în braţe până se întoarce el şi toţi coboară din trăsură. Păcală pleacă în trăsura boierului, lăsându-l pe acesta cu grija trunchiului şi nu se mai întoarce.”

ÎNTREBĂTORII: pun întrebări esenţiale pentru înţelegerea conţinutului fragmentului:

– Avea într-adevăr Păcală un păcălitor acasă?

– De ce le-a cerut Păcală să coboare toţi trei din trăsură, dacă numai unul ,,trebuia” să ţină trunchiul?

– De ce a insistat Păcală ca boierul  să ţină ,,bine lemnul ista să nu se clatine”?

CLARIFICATORII: explică acele cuvinte şi expresii care sunt cheia înţelegerii fragmentului şi răspund la întrebările grupei întrebătorilor:

         *păcălitor – obiect inexistent, inventat de păcală, în realitate se referea la isteţimea cu care îi putea păcăli pe ceilalţi;

         – Păcală putea să nu-i coboare din trăsură şi pe cucoană şi pe vizitiu, căci ar fi încăput toţi trei, dar intenţia lui a fost să-l lase pe boier păgubaş de trăsură, lucru care nu ar fi fost posibil dacă vizitiul şi cucoana nu ar fi coborât.

         – Eroul păcălelilor i-a cerut boierului să ţină bine trunchiul ..să nu se clatine” ca păcăleala să fie şi mai mare, în realitate păcălindu-l de două ori.

PREZICĂTORII: formulează diferite ipoteze prin care încearcă să prevadă ce s-ar fi întâmplat dacă situaţiile s-ar fi schimbat:

– Dacă boierul ar fi fost mai isteţ, ar fi pus pe vizitiu să ţină trunchiul şi ar fi mers el împreună cu Păcală, iar această păcăleală nu ar mai fi fost posibilă.

– Probabil că toată noaptea, în timp ce ţinea cu grijă trunchiul în braţe, boierul s-a gândit cum să nu e lase păcălit, fără să-şi dea seama că a fost păcălit deja.

 

FRAGMENTUL 3:

REZUMATORII: povestesc al treilea fragment: ,,A doua zi, un om care trecea pe acolo, văzându-l pe boier cu trunchiul în braţe, l-a  întrebat ce face. Acesta i-a răspuns că Păcală s-a dus cu trăsura lui după păcălitor şi nu s-a mai întors să-l păcălească. Atunci omul l-a lămurit că tocmai asta este păcăleala, căci el, boierul, a rămas acum şi fără trăsură şi fără cai şi a stat şi toată noaptea treaz, cu trunchiul în braţe.”

ÎNTREBĂTORII: formulează întrebări prin care să se îndrepte atenţia spre explicarea păcălelii:

– Ce credeţi că gândea omul când l-a văzut pe boier ţinând bine un trunchi în braţe?

         – De ce nu şi-a dat seama boierul că era păcălit?

         – Cum credeţi că era acel faţă de boierul care s-a lăsat păcălit atât de uşor?

CLARIFICATORII: explică termenii noi şi răspund la întrebările cheie:

         *degrabă – repede, în grabă;

         – Boierul nu şi-a dat seama că era deja păcălit deoarece nu era foarte isteţ şi pentru că  el se gândea că o păcăleală trebuie să fie ceva care se poate simţi când se întâmplă.

PREZICĂTORII: fac un exerciţiu de imaginaţie:

,,Să ne imaginăm că, după păcăleală, boierul îl caută şi îl găseşte pe Păcală. Ce credeţi că s-ar fi întâmplat:

–         Dacă era un om rău, cum l-ar fi pedepsit pe Păcală? I-ar fi luat trăsura înapoi?

–         Dacă era un om drept (chiar dacă nu prea isteţ), i-ar fi lăsat trăsura şi l-ar fi apreciat că i-a îndeplinit dorinţa?”

Asigurarea retenţiei şi a transferului:

         Se realizează frontal, urmărind prin întrebări, dacă elevii au înţeles ( cum şi cât au înţeles) conţinutului textului: succesiunea evenimentelor, caracterizarea personajelor – trăsături dominante, mesajul textului.

         Dacă este cazul se fac discrete corectări şi completări. Se evită orice apreciere care ar putea descuraja elevii  în viitoarele lecţii de acest tip.

Aprecierea activităţii: se face în maniera încurajării şi întăririi încrederii elevilor că sunt capabili să obţină rezultate foarte bune prin învăţarea tehnici muncii cu manualul şi prin cooperarea cu ceilalţi colegi. Se subliniază calitatea rezultatelor la învăţătură, atunci când elevul se implică personal în actul învăţării. Aprecierile se argumentează, învăţătorul explicând elevului în ce constă progresul său.

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 27 Mai 2011 în Materiale didactice

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: